Arhitectura civilă este cel mai bogat şi cel mai diversificat domeniu al artei arhitecturale. Foarte eterogenă ca scop, destinaţie, funcţionalitate şi realizare plastică, arhitectura civilă cuprinde un domeniu foarte vast de tipuri, genuri şi specii. Aici intră arhitectura cartierelor istorice, arhitectura ansamblurilor urbane, arhitectura pieţelor şi a străzilor cu valoare istorică şi artistică. Tot aici intră şi arhitectura peisajeră, arhitectura palatelor, conacurilor, curţilor şi vilelor boiereşti (atât urbane cât şi suburbane şi rurale), arhitectura edificiilor administrative, socio-culturale, funcţionale, medico-curative, educaţionale, hoteliere şi funerare. În cadrul arhitecturii edificiilor socio-culturale pot fi evidenţiate arhitectura muzeelor şi a caselor-muzeu, arhitectura teatrelor şi cinematografelor, arhitectura bibliotecilor, a palatelor de cultură, a cluburilor etc.

Clădiri, cu destinaţie civilă, anterioare secolului XIX în Basarabia nu au rămas, dar se ştie, că în trecut ele au existat. În vechile cronici şi în toponimia locală găsim multiple amintiri despre hanurile, băile, feredeiele, prăvăliile, magaziile, birturile, palatele, conacurile, sălile de spectacole ş.a. din epocile anterioare secolului XIX. Construcţiile rutiere de adăpostit, mas şi mesit din Moldova medievală, numite adesea "han", "ratoş" şi "făgădău" erau pe larg răspândite în evul mediu, existenţa lor fiind confirmată şi de toponimia unor sate basarabene cum ar fi satele Ratoş din fostele raioane Criuleni şi Teleneşti, satele Făgădău din fostele raioane Camenca şi Făleşti.

Ruinele Orheiului Vechi (a oraşului Şehr-al-Djeadid) mai păstrează vestigiile unor edificii de arhitectură civilă tătărească, prezentă sub forma băilor-feredeie, a celor două caravan-seraiuri şi a construcţiilor rutiere, destinate adăpostirii caravanelor şi animalelor de povară, specifice întregului Orient.

Unul dintre cele mai vechi hanuri basarabene s-a păstrat la Chişinău, pe strada Octavian Goga, nr.4. Acest han, construit nu mai devreme de 1-a treime a secolului XIX, poartă încă caracteristicile tipologice ale unui plan arhitectural şi volumetric, consolidat încă în sec. XVIII,cu mult înainte de construirea lui.

Răspândite în Moldova medievală erau şi băile obşteşti, numite uneori feredeie. Se ştie că la Curtea lui Vasile Lupu, la Iaşi, în anii 30-40 ai sec. XVII a fost construită o baie din marmură, care prin splendoarea ei încânta vizitatorii, inclusiv pe martorul ocular al acelor timpuri, celebrul Paul din Alep. Existau şi băi colective, fapt atestat de denumirea străzii "Feredeelor" din Iaşi, - fosta capitală a Moldovei.