Arhitectură civilă

Scopul edificiilor cu caracter funcţional este să asigure funcţionarea neîntreruptă a activităţilor umane în localităţile urbane sau rurale. În cadrul categoriei de edificii funcţionale intră majoritatea edificiilor de arhitectură care au fost proiectate în scopul dezvoltării infrastructurii urbane sau rurale. Aici pot fi nominalizate foişoarele de foc şi de apă, magazinele şi supermarketurile, gările feroviate şi autogările, hotelurile şi motelurile, poştele şi podurile, staţiile de telefonie şi parcurile de troleibuze etc. Într-un anumit sens şi clădirile cu destinaţie administrativă sunt de asemenea edificii funcţionale, însă ele beneficiază în cadrul catalogului de un compartiment separat. Edificiile funcţionale nu trebuie confundate cu edificiile ce ţin de "arhitectura industrială", întrucât scopul lor este altul. Dacă obiectivele arhitecturii industriale ţin de asigurarea condiţiilor optime pentru organizarea procesului de producţie a anumitor bunuri, atunci obiectivele arhitecturii edificiilor funcţionale ţin de prestarea neîntreruptă de servicii populaţiei.

Cele mai vechi monumente de arhitectură funcţională de pe teritoriul actualei Republici Moldova sunt podurile, hanurile şi poştele. În cadrul catalogului sunt prezentate câteva mostre a acestei arhitecturi, printre care merită să menţionăm Podul peste râul Vilia din apropierea satului Teţcani, podul zis "turcesc" din apropierea satului Călărăşeuca, poşta din strada Independenţei a oraşului Soroca şi clădirea fostului "han" din prima jumătate a secolului al XIX-lea din acelaşi oraş.

Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX se remarcă în arhitectura funcţională basarabeană prin construirea mai multor foişoare de foc şi castele de apă. Astfel, la 1884 este înălţat castelul de apă a conacului Rossetti - Roznovan din orăşelul Lipcani, la sfârşitul secolului XIX este terminat turnul de apă cu foişor de foc de pe strada Livezilor (actualmente A. Mateevici) din Chişinău (arhitect A. Bernardazzi). În oraşul Tiraspol arhitectul N. Malinovski construieşte în anul 1925 castelul de apă cu foişor de foc.

Gările feroviare sunt de asemenea un tip de construcţii care îşi are rădăcinile încă în secolul XIX. Prima gară feroviară din Chişinău nu s-a păstrat. Avem însă exemple de pavilioane de pasageri la staţia de cale ferată Ocniţa care datează de la sfârşitul secolului XIX (1892-1893). Gara feroviară din satul Sofia a fost construită la începutul secolului XX. Gara feroviară de pasageri din Chişinău a fost construită după cel de al 2-lea Război Mondial, în anul 1948, după proiectul arhitectului L. Ciuprin care a fost consultat şi de celebrul arhitect, originar din Chişinău, A.V. Şciusev. Aerogara şi aeroportul oraşului Chişinău au fost proiectate de arhitectul A. Eksner în anii 60 ai secolului XX, dar în conformitate cu cerinţele internaţionale au fost reconstruite şi reamenajate în ultimul deceniu al secolului XX. Autogările din Chişinău, Bălţi şi Tighina sunt interesante prin panourile decorative ce le înfrumuseţează interioarele, iar, în cazul Bălţilor şi faţadele exterioare. Poşta centrală a oraşului Chişinău proiectată de arhitectul V. Mednec şi clădirea hotelului "Chişinău" proiectată de arhitectul R. Curţ sunt tipice pentru arhitectura din RSSM din a doua jumătate a anilor 50 şi de la începutul anilor 60 ai secolului XX. Clădirile hotelelor "Turist" (arhitect R. Bekesevici), "Codru" (arhitect V. Kudinov) şi "Naţional" (fostul hotel "Inturist", arhitecţi V. Şalaghinov şi A. Gorbunţov) prin utilizarea blocurilor monolite din beton armat şi prin lapidaritatea mijloacelor de expresie utilizate sunt tipice pentru arhitectura hotelieră din RSSM a anilor 70. Hotelurile construite în anii 80 ("Cosmos", "Jolly Alon" - fostul hotel al CC al PCM) se remarcă prin gradul sporit de comfort şi printr-o varietate mai mare a decorului exterior. Hotelurile particulare construite în anii 90 şi la începutul mileniului trei la Chişinău şi în alte localităţi ale Republicii Moldova sunt de dimensiuni mai reduse decât cele din perioada sovietică, dar dispun de interioare mai bogate, de decoraţii mai somptuoase, ce utilizează noi materiale de construcţie şi amenajare.

Arhitectura magazinului "Unic" din Chişinău (arhitecţi M. Orlov, V. Lepski şi A. Varşaver) şi clădirea "Moldtelecomului" (arhitecţi D. Kireev, I. Dorofeev şi S. Muhin) au modificat substanţial aspectul bulevardului Ştefan cel Mare din capitala republicii. Criticate de unii istorici ai arhitecturii, susţinute de alţii, aceste clădiri, împreună cu lărgirea substanţială a străzii Ismail au conferit o nouă ţinută sectorului Centru al municipiului.