Glosar de termeni

a b c d e f g h i j k l m n o p q r s ş t v z

Profil uşor curbat al fusului unei coloane sau al corpului unui vas, în intenţia da a da obiectului maximul de stabilitate.
Vezi: Entasis

1. Gang boltit, cu arcade spre curtea interioară;
2. Tip similar de spaţiu, având funcţia de a facilita accesul în diferite încăperi ale unei mănăstiri sau biserici ortodoxe.

Adjectiv folosit la plural, aplicat unor elemente de arhitectură identice, care sunt situate alăturat: coloane geminate, arce geminate etc.

Motiv decorativ în formă de fâşie suplă, reprezentând frunze, flori şi fructe legate între ele, folosit în arhitectură (în jurul coloanelor, pe frontoane, pe panouri etc.)

Spaţiu de acces spre o pivniţă, comunicând direct cu exteriorul şi acoperit fie cu o boltă fie cu un tavan cu grinzi.

Porţiune de zidărie reprezentată de grosimea acesteia, corespunzătoare golului unei ferestre sau uşi.

Cadru vitrat alcătuit din o ramă de lemn comparimentată, cu ochiuri de sticlă, cu părţi fixe şi batanţi mobili, înlocuind cu totul un perete, sau cea mai mare parte a sa. (din limba germană "Glaswand")

Movilă, uneori cu funcţii funerare, în care se puteau afla unul sau mai multe morminte, înhumări etc.

Denumirea tardivă a stilului, care în sec. XII - XIII a luat locul stilului romanic în Europa Occidentală şi în Europa Centrală. Perioada de maximă înflorire se situează în sec. XIII-XIV, dar se manifestă până în sec. XVI. Baza stilului gotic constă în sistemul elastic al construcţiilor în care greutatea boltelor este preluată de un schelet bazat pe încrucişarea de ogive şi pe contraforţi, fie direct, fie prin intermediul arcelor butante. Elemente gotice se întâlnesc şi în arhitectura Moldovei medievale, în special în decoraţia portalurilor.

Animal fantastic, combinând, în diferite proporţii, un leu şi un vultur, cu funcţii simbolice şi decorative.

Bucată de lemn, piatră sau metal, de secţiune rectangulară, care fiind plasată orizontal primeşte şi repartizează forţele de descărcare ale zidăriei de deasupra ei în mod egal pe întreaga sa suprafaţă.

1. Termen generic pentru spaţiul rezervat într-o biserică mormintelor.
2. În arhitectura medievală din Moldova, - încăpere cu destinaţie exclusiv funerară (pentru ctitori), plasată între naosul şi pronaosul bisericilor de mănăstire.