Actualmente busturile sunt genul de sculptură monumentală cu valoare comemorativă cel mai răspândit pe teritoriul Republicii Moldova. Ca gen de artă, însă, bustul apare relativ târziu. Nu cunoaștem busturi pe teritoriul Basarabiei medievale. Unul din primele busturi înălțate la Chișinău în secolul al XIX-lea este bustul marelui poet rus Alexandr Sergheevici Pușkin. El a fost realizat de celebrul sculptor rus A.Opekușin în 1885 și este situat în grădina publică Ștefan cel Mare. Imaginea lui Pușkin a fost preluată pentru acest bust după imaginea celebrului monument statuar al poetului rus situat la Moscova, pe bulevardul Tver (în fața cinematografului "Rossia"). În secolul XIX au existat și alte busturi, în mare majoritate situate în cimitire, unde dețineau funcțiile de opere de artă funerară. Din perioada interbelică (1934) datează bustul poetului Alexei Mateevici înălțat de cunoscutul sculptor basarabean Alexandru Plămădeală la Cimitirul Ortodox Central din Chișinău, deasupra mormântului poetului.
În anii 50 ai secolului XX sunt dezvelite o serie de busturi dedicate oamenilor de cultură, în mod special scriitorilor. Astfel, în 1957 este dezvelit bustul lui Constantin Stamati din Ocnița, realizat de sculptorii I. Poniatovschi și L. Fitov, iar în 1958 este inaugurată prima alee cu busturile scriitorilor clasici din Grădina publica Ștefan cel Mare din Chișinău. Urmează o perioadă când busturile poartă o tentă ideologică pronunțată. Astfel, în anii 60-70 sunt inaugurate busturile lui Carl Marx la Chișinău (sculptor A.Maiko), bustul lui Nikolai Ostrovski din Bălți (sculptor I.Davidovici), bustul lui Gheorhi Dimitrov la Chișinău (sculptor N. Gorionîșev), bustul decembristului M.Orlov (sculptor Iu. Canașin). Sfârșitul anilor 80 și anii 90 ai secolului XX se remarcă printr-o întoarcere la valorile autentice ale culturii, științei și artei naționale. În această perioadă de cucerire și consolidare a independenței Republicii Moldova sunt dezvelite busturile scriitorului Nicolae Costenco (sculptor B.Dubrovin), medicului Nicolae Testemițeanu (sculptor M.Spinei, arhitect G. Sluris), istoricului Nicolae Iorga (sculptor M. Ecobici), poetului Mihai Eminescu din satele Căușeni și Slobozia Mare (sculptor Vl. Pasima), scriitorului și enciclopedistului Bogdan Petriceicu Hasdeu din orașul Cahul (sculptor M. Spinei). Tot în această perioadă au devenit frecvente donațiile de busturi acordate orașelor Republicii Moldova de unii sculptori străini. Astfel, o serie de busturi a clasicilor literaturii române, situate în continuarea aleei clasicilor din grădina publică Ștefan cel Mare, au fost donate în anii 90 de sculptori din România. O donație a familiei celebrei sculptorițe Milița Petrașcu, originară din Basarabia, o prezintă și bustul de bronz al sculptorului Constantin Brâncuși, situat pe fațada galeriei de artă ce-i poartă numele din centrul Chișinăului.
