Sculptura monumentală "en ronde bosse" apare în Republica Moldova mai târziu decât arta reliefului și este tributară direct imperativelor politice sau ideologice ale guvernanților ținutului. Astfel, la Chișinău, în perioada ocupației țariste (1812-1918) sunt înălțate monumentele țarilor ruși Alexandru I și Alexandru II. Unul din primele busturi înălțate în capitala de atunci a guberniei Basarabia a fost bustul marelui poet rus Aleksandr S. Pușkin, executat după un model al sculptorului A. M. Opekușin. Din perioada interbelică datează monumentele domnitorilor moldoveni Ștefan cel Mare (Chișinău, sculptor A. Plămădeală, arhitect E. Bernardazzi) și Vasile Lupu (Orhei, sculptor O. Han, arhitect R. Curț).
Perioada de după cel de al 2-lea Război Mondial este cea mai prolifică în sensul erijării operelor de artă monumentală: în anii 50-60 ai secolului XX sunt înălțate marea majoritate a monumentelor ce țin de arta, numită "angajata", pe care o promovau conducătorii comuniști ai RSSM. Astfel, în această perioadă la Chișinău sunt dezvelite statuia ecvestră a lui Grigori Kotovski - erou al Războiului Civil din URSS (sculptori L. Dubinovschi ș.a.), monumentele a lui Carl Marx (sculptor A. Maiko), Gheorghi Dimitrov (sculptor N.Gorionîșev), monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică (sculptori I. Poniatovschi, A. Maiko), monumentul consacrat tineretului revoluționar (sculptori L. Dubinovschi, arhitect F. Naumov ș.a.). Dar cel mai important ansamblu monumental al acelor ani îl prezintă Aleea clasicilor literaturii române (numita în anul 1958, la inaugurare, Aleea clasicilor literaturii moldovenești), - alee alcătuită inițial din 12 busturi a celor mai mari scriitori de limbă română și continuată în anii 90 ai secolului XX prin dezvelirea a încă 13 busturi.
Perioada istorică, cuprinsă între anii 1989-2000 se caracterizează prin revenirea la valorile firești ale culturii naționale și prin "deideologizarea" artei monumentale de "prescripțiile" dictate anterior de ideologii așa-numitului "comunism științific". În această perioadă sunt plăsmuite monumentele lui Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri din Chișinău (sculptori, respectiv, T. Cataraga și I. Zderciuc), Monumentul victimelor din ghetoul Chișinău (sculptor N. Epelbaum, arhitect S. Șoihet), Monumentul eroilor căzuți în perioada conflictului armat din Transnistria din 1992 (sculptor Iu. Canașin, arhitect N. Zaporojan), monumentele poetului Alexei Mateevici din satele Zaim (sculptor M. Ecobici și alții) și din Chișinău (bustul din aleea clasicilor și de lângă sediul Casei Armatei), bustul lui Nicolae lorga din Chișinău (sculptor M. Ecobici), Stela dedicata memoriei lui Onisifor și Octavian Goga (sculptor Gh. Adoc), bustul lui Mihai Viteazul din satul Cazangic (sculptor Eu. Petri), bustul poetului Nicolae Costenco (sculptor B. Dubrovin) din Chișinău și monumentul mitropolitului Petru Movilă din capitala republicii (sculptorii G. și B. Dubrovin, arhitect C. Halupneac).
